top of page

​

INIȚIATIVA CIVICĂ CETĂȚENEASCĂ

”LEGEA SUVERANITĂȚII”
 

- GHIDUL SUSȚINĂTORULUI -

 

Textul complet al inițiativei cetățenești care poartă numele de ”Legea Suveranității” poate fi consultat online la adresa http://vremsuveranitate.ro. În același loc se pot înscrie persoanele care doresc să sprijine acest proiect civic în calitate de voluntari pentru a strânge semnături înainte ca proiectul de lege să fie trimis spre dezbatere în Parlamentul României.

 

Acest proiect se adresează tuturor formațiunilor civice din România, tuturor cetățenilor români interesați să apere suveranitatea lor și tuturor forțelor politice care pun suveranitatea poporului mai presus de interesele lor doctrinare.

​

Recomandăm tuturor celor interesați să studieze acest ghid pentru că aici pot fi găsite răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Tot aici sunt prezentate etapele pe care trebuie să le parcurgă proiectul de lege de la redactarea sa până la votul din Parlament. Împreună cu cadrul legislativ și explicarea scopului legii tot aici se clarifică și rolul pe care îl au cei interesați să sprijine acest demers cetățenesc.

 

  1. MOTIVELE CARE FAC NECESARĂ EXISTENȚA UNEI LEGI A SUVERANITĂȚII

  2. CADRUL LEGISLATIV CARE FACE POSIBILĂ INIȚIATIVA CETĂȚENEASCĂ

  3. INIȚIATORII ȘI NORMELE JURIDICE ESENȚIALE CUPRINSE ÎN PROIECTUL DE LEGE

  4. DRUMUL LEGII DE LA REDACTARE LA VOTUL ÎN PARLAMENT

  5. IMPORTANȚA ȘI ROLUL CETĂȚENILOR CARE SUSȚIN ACEST PROIECT LEGISLATIV

 

1. MOTIVELE CARE FAC NECESARĂ EXISTENȚA UNEI LEGI A SUVERANITĂȚII

Evoluțiile economice, sociale și politice interne și internaționale din ultimii ani au condus la erodarea pronunțată a suveranității poporului român. Suveranitatea populară reprezintă dreptul poporului de a-și decide singur viitorul și de a stabili prioritățile statului, organizarea și funcționarea acestuia și de a-i controla activitatea.

Conform articolului 2 din Constituția României ”Suveranitatea națională aparține poporului român...”

Realitatea de zi cu zi demonstrează că prevederile Constituției nu se mai regăsesc în calitatea vieții cetățenilor României. Lipsa suveranității populare și haosul existent în relațiile dintre cele trei puteri, legislativă, executivă și judecătorească, anulează conceptul de democrație constituțională și contribuie la invalidarea Contractului Social existent între popor și autoritățile sale.

​

Astfel poporul român nu mai poate dispune suveran de resursele naturale, materiale și umane existente pe teritoriul țării, autoritățile instituie măsuri medicale abuzive împotriva propriilor cetățeni, procesul electoral este fraudat în mod sistematic iar serviciile de informații nu mai sunt în serviciul poporului român.

Din aceste motive și pentru a reda poporului suveranitatea garantată prin Constituție, a devenit necesară introducerea unor noi norme legale prin care suveranitatea să fie reglementată și impusă mult mai explicit (expunerea completă de motive care precede textul legii poate fi consultată pe site-ul oficial al propunerii legislative).

 

2. CADRUL LEGISLATIV CARE FACE POSIBILĂ INIȚIATIVA CETĂȚENEASCĂ

Acest demers legislativ se sprijină pe două acte normative principale, pe Articolul 74 din Constituția României și pe Legea 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni. Articolul 74 din Constituția României stabilește dreptul la inițiativă legislativă al cetățenilor iar Legea 189/1999 stabilește regulile prin care această inițiativă poate fi pusă în practică.

​

3. INIȚIATORII ȘI NORMELE JURIDICE ESENȚIALE CUPRINSE ÎN PROIECTUL DE LEGE

​

Inițiatorul acestei propuneri legislative cetățenești este domnul avocat Dan Mircea Victor Chitic, membru al Baroului București și cunoscut activist civic și apărător al drepturilor cetățenilor. Împreună cu un Comitet de Inițiativă, acesta coordonează proiectul Legii Suveranității și reprezintă unica sursă de informații oficiale în legătură cu acest subiect.

Proiectul cuprinde mai multe zeci de articole care pot fi studiate în detaliu la adresa oficială menționată deja în introducerea acestui ghid.

​

Printre ele se numără:

​

  • nu se mai pot limita drepturi și libertăți fundamentale decât prin lege adoptată de Parlament

  • se abrogă Legea nr. 55/2020;

  • este interzisă discriminarea cetățenilor ca urmare a acceptării/refuzului unui tratament/dispozitiv medical, inclusiv vaccinul;

  • nu se pot comercializa sau folosi medicamente sau dispozitive medicale sau aplica tratamente medicale pentru care producătorul nu oferă garanții și remedii dovedit viabile împotriva efectelor adverse.;

  • este interzisă și constituie faptă penală efectuarea tratamentelor de schimbare a sexului biologic până la vârsta de 18 ani, precum și punerea la dispoziția copiilor până la vârsta de 18 ani a oricărui material cu caracter pornografic sau care promovează abaterea de la sexul biologic;

  • este interzisă și constituie faptă penală orice fel de intruziune la nivelul creierului prin utilizarea neurotehnologiei cu scopul protejării de eventualele abuzuri asupra ultimei frontiere a vieții private: creierul uman, atâta vreme cât neurotehnologia nu este reglementată în România;

  • abuzul în serviciu este redefinit în Codul penal în așa fel încât orice act de discriminare săvârșit de către un funcționar public prin îngrădirea exercitării unor drepturi constituționale persoanelor care refuză/acceptă un anumit tratament medical, inclusiv vaccinul;

  • sunt aduse modificări Codului de procedură penală privind măsura internării medicale provizorii, și cu privire la motivele de revizuire;

  • este interzis exportul în spațiul comunitar sau extracomunitar de masă lemnoasă neprelucrată până la data de 1 ianuarie 2121;

  • sunt interzise defrișările și tăierile rase pe teritoriul României până la data de 1 ianuarie 2121;

  • sunt fapte penale provocarea de boli sau infestarea cu dăunători a arborilor din fondul forestier,tăierile rase în parcurile naționale și parcurile naturale, și incendierea intenționată a arborilor din fondul forestier;

  • este interzis total orice import al deșeurilor de orice natură;

  • este interzisă înstrăinarea activelor deținute de stat la companiile și societățile naționale, instituții de credit, precum și la oricare altă entitate economică la care statul are calitatea de acționar;

  • Banca Națională are obligația să mențină rezervele de aur deținut în tezaur exclusiv și în integralitate pe teritoriul României și este obligată să repatrieze în integralitate aurul depozitat în afara României într-un termen de 180 de zile;

  • este obligatorie publicarea tuturor contractelor încheiate cu statul român în Monitorul Oficial, Partea a IV-a și pe site-urile instituțiilor contractante;

  • este interzisă comercializarea pe teritoriul României a produselor de calitate inferioară celor comercializate sub aceeași marcă în țara de origine;

  • sunt demilitarizate total serviciile de informații, contrainformații, pază, telecomnicații speciale și cele asimilate acestora, urmând ca acestea să se organizeze exclusiv în sistem civil, fiindu-le interzisă:

                -participarea în efectuarea actelor de procedură judiciară,

                -influențarea în orice mod a procurorului sau a judecătorului învestit cu efectuarea unei cercetări;

                -participarea în efectuarea oricăror activități cu caracter politic, economic;

                -deținerea de societăți comerciale direct sau indirect, prin personal propriu sau persoane interpuse;

                -desfășurarea de activități comerciale pe teritoriul României sau în străinătate;

  • se instituie GARDA NAȚIONALĂ pe bază de VOLUNTARIAT (orice cetățean cu vârsta peste 18 ani), aceasta urmând să fie parte integrantă a sistemului național de apărare, fiind subordonată direct Parlamentului;

  • se instituie accesul liber și neîntrerupt al cetățenilor români la Monitorul Oficial și la toate documentele de interes public comunicate prin intermediul acestuia;

  • se urmărește protejarea dreptului la imagine, la liberă exprimare precum și apărarea dreptului de proprietate intelectuală al cetățeanului român în raport cu entitățile care dețin sau operează rețele de socializare, aducând competența de judecare instanțelor naționale în cazul unor litigii;

  • se scade pragul electoral pentru intrarea în Parlament stabilit pentru partide de la 5% la 3% și, în cazul alianțelor electorale, scăderea de la majorarea cu 3 procente pentru fiecare partid membru al alianței, la 1%, dar nu mai mult de 5% din voturile exprimate, pentru o mai bună reprezentare parlamentară a cetățenilor români;

  • se abrogă dispozițiile legale prin care Serviciul de Telecomunicații Speciale a dobândit atribuțiuni în cadrul procesului electoral, fiind astfel scos acest serviciu secret militarizat din procesul electoral.

  • Abrogarea Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

  • Limitări ale drepturilor și libertăților fundamentale nu se pot stabili prin Ordonanță de Urgență sau acte administrative normative.

  • Tratamentele și dispozitivele medicale pot fi administrate, respectiv aplicate cetățenilor români doar prin obținerea în prealabil a acordului și consimțământului scris al pacienților și în urma unei informări prealabile. Nici un cetățean nu poate fi discriminat negativ sau pozitiv ca urmare a acceptării sau a refuzului unui tratament sau dispozitiv medical.

  • Constituie act de Înaltă Trădare refuzul Președintelui României de a pune în aplicare deciziile Curții Constituționale prin care se soluționează conflicte de natură constituțională în termen de 10 zile de la comunicarea dispozitivului.

  • Este interzisă ștergerea postărilor și blocarea conturilor, cu excepția celor care reprezintă încălcări ale prevederilor legale în vigoare, pe rețelele de socializare sau/și în mediul online.

  • Se interzice exportul de masă lemnoasă neprelucrată, respectiv buștean, cu sau fără coajă, cherestea, bârne sau traverse de cale ferată, până la data de 1 Ianuarie 2121.

  • Este interzisă introducerea în țară a deșeurilor de orice natură.

  • Se interzice înstrăinarea activelor statului român sau a acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital deținută, până la data de 1 Ianuarie 2121.

  • Concesionarea bunurilor proprietate publică se aprobă de către Parlament.

  • Redevența minimă  pentru exploatarea resurselor naturale nu se poate situa sub nivelul mediu al pieței europene.

  • Rezerva de aur a României este depozitată exclusiv și în integralitate la Banca Națională a României.

  • Este interzisă comercializarea pe teritoriul României a oricăror produse de calitate inferioară celor comercializate sub aceeași marcă în țara de origine.

  • Participarea în orice fel a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror acte de procedură judiciară cu excepția celor privind fapte de spionaj sau terorism, este interzisă. Participarea în orice fel a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror activități cu caracter politic, economic, și mediatic este interzisă.

  • Organizarea alegerilor, referendumurilor și a altor consultări populare precum și administrarea proceselor specifice acestora, inclusiv numărarea voturilor, cu excepția activităților de pază și ordine, se vor realiza exclusiv de către Birourile electorale, respectiv Central și Locale.

  • Se instituie Garda Națională în baza principiului apărării întregului teritoriu național de către întregul popor pe bază de voluntariat.

 

4. DRUMUL LEGII DE LA REDACTARE LA VOTUL ÎN PARLAMENT

​

Mai jos sunt prezentate etapele prin care trece proiectul de lege de la redactarea sa până la votul în Parlament (varianta simplificată). Informații detaliate sunt cuprinse în prevederile Legii 189/1999. Stadiul actual la care se află proiectul de lege este comunicat în permanență pe canalele de comunicare ale Comitetului de Inițiativă. Aceste canale sunt în prezent grupurile de pe platforma TELEGRAM. Grupul principal poate fi găsit la adresa https://t.me/joinchat/0oh8m3yaw9FkMjg8.

  1. Inițiatorii legii redactează textul proiectului de lege.

  2. Proiectul de lege este trimis spre aprobare Consiliului Legislativ.

  3. Consiliul Legislativ are la dispoziție 30 de zile pentru a aproba, respinge sau întoarce la inițiator textul pentru revizuire.

  4. După aprobare proiectul este publicat în Monitorul Oficial la maxim 30 de zile de la avizare.

  5. După publicare în Monitorul Oficial Comitetul de Inițativă are la dispoziție trei luni de zile pentru strângerea a minim 100.000 de semnături de susținere a proiectului de lege din partea cetățenilor români cu drept de vot.

  6. Listele cu semnături sunt trimise de către cei care strâng semnături Comitetului de Initiațivă care la rândul său retrimite aceste liste ordonate pe localitățile de reședință ale semnatarilor către primarii acestor localități pentru ca aceștia să le verifice și să semneze pentru validitatea lor. Primarii au termen limită 15 zile pentru a răspunde acestei solicitări pentru atestarea semnăturilor.

  7. Propunerea legislativă se înregistrează la camera competentă a Parlamentului de către Comitetul de Inițiativă.

  8. Camera Parlamentului trimite proiectul de lege și listele cu susținători la Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității legii și validarea semnăturilor de susținerea a acesteia. Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe în maxim 30 de zile de la sesizare.

  9. Dacă proiectul de lege este acceptat de Curtea Constituțională atunci Parlamentul începe procedura parlamentară de legiferare care este identică tuturor proiectelor propuse spre legiferare în Parlament.

​

IMPORTANȚA ȘI ROLUL CETĂȚENILOR CARE SUSȚIN ACEST PROIECT LEGISLATIV

​

Având în vedere caracterul cetățenesc și conținutul acestei inițiative legislative este esențial să înțelegem că cetățenii trebuie să se implice masiv și să sprijine pe mai multe planuri efortul inițiatorilor.

Fiecare dintre noi putem ajuta în trei feluri, putem semna pentru susținere, putem ajuta la strângerea acestor semnături ca voluntari și putem deveni voci influente în spațiul public prin promovarea proiectului de lege pe conturile noastre virtuale, prin discuții cu familia și prietenii și prin participarea directă la acțiunile civice viitoare prin care organizatorii vor pune presiune pe autorități pentru a face acest proiect cât mai vizibil în societate.

Comitetul de Inițiativă este alături de toți cei care vor să sprijine suveranitatea României și vă pune la dispoziție materiale informative și de pregătire a luptei civice precum și toate documentele necesare și răspunsurile la întrebările care se vor naște în procesul de promovare a legii.

​

Trebuie să fim conștienți de faptul că izbânda acestei lupte sfinte pentru suveranitate poate deveni realitate doar dacă nu ne vom opri doar la strângerea de semnături ci vom continua prin monitorizarea dezbaterilor acestei legi în comisiile de specialitate ale Parlamentului, prin urmărirea votului din cele două camere ale Parlamentului și apoi prin organizarea de acțiuni civice pentru transpunerea în practică a legii odată votate.

​

Așadar este clar că procesul legislativ reprezintă prilejul românior de a se aduna sub un singur drapel, de a se cunoaște unii pe ceilalți și apoi de a lupta împreună pentru același ideal.

​

 

PRECIZĂRI IMPORTANTE

​

- Semnăturile de susținere nu se pot înregistra online. Aceasta nu este o simplă petiție ci o inițiativă legislativă deja publicată în Monitorul Oficial al României. De aceea strângerea de semnături trebuie să aibă loc față în față cu cei interesați.

​

- Voluntari autorizați vor fi prezenți în toate municipiile, orașele și comunele României la date și ore ce vor fi comunicate în permanență pe grupurile regionale disponibile pe aplicația TELEGRAM sub denumirea de - Legea Suveranității-.

​

- Acceptarea fiecărei semnături de susținere este condiționată de prezența actului de identitate al susținătorului. De aceea este necesar ca cei care vor să semneze să prezinte buletinul / cartea de identitate / pașaportul conținând Codul Numeric Personal (CNP) care dovedește cetățenia română. 

​

- Persoanele din diaspora cu domiciliul în străinătate pot folosi pașaportul românesc (cel care conține CNP-ul)  și ultima adresă din România prezentă pe actul de identitate românesc. 

​

- Formularele cu semnături trebuie completate manual de către voluntari, persoane autorizate. Singura rubrică ce trebuie completată direct de către susținător este cea care conține semnătura olografă a acestuia. 

bottom of page