INIȚIATIVE CIVICE

 

În democrație oricine poate iniția un contact formal cu autoritățile locale și centrale. Puteți iniția propuneri legislative, puteți trimite petiții și puteți obține acces la referendumuri locale. Cu toate acestea, așa cum am învățat în paginile Ghidul Naționalistului de pe acest site, inițiativele civice devin posibile doar la finalul pregătirii teoretice și nu trebuie folosite imediat ce se apare nevoia unei acțiuni civice.

Pentru acțiune aveți nevoie de oameni pregătiți, loiali și partizani. În lipsa acestui nucleu de abilități inițiativele voastre vor fi ușor sabotate și trase pe linie moartă de către adversarii împotriva cărora luptați.

Iată mai jos prezentarea inițiativelor posibile și baza lor legală. Modul concret de organizare și de acțiune îl găsiți pe pagina Lupta Civică, al treilea capitol din Ghidul Naționalistului, ca parte din pregătirea voastră ca cetățeni implicați civic. 

 

INIȚIATIVA LEGISLATIVĂ CETĂȚENEASCĂ

Articolele 74 și 150 din Constituția României instituie dreptul cetățenilor de a propune noi legi înspre analiza și discuția Parlamentului iar Legea 189/1999 stabilește regulile acestei activități. Am subliniat cuvântul ”propune” deoarece este cale lungă de la propunere la aprobarea proiectului, adoptarea sa de către Parlament, promulgarea de către Președintele României și apoi punerea sa în practică de către cei chemați să apere legile. În capitolul opt din  Îndreptarul Renașterii Neamului Românesc, arăt precaritatea procesului legislativ și drumul lung al legii de la idee la punerea sa în practică. De aceea este esențial ca grupul de inițiativă să cunoască foarte bine metodele implicării civice pentru a putea organiza astfel de acțiuni.

Pentru a putea trimite un proiect de lege spre dezbatere în Parlament este nevoie de susținerea expresă, prin semnătură, a cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot provenind din cel puțin un sfert din județele țării iar în aceste județe trebuie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături. În cazul revizuirii Constituției este nevoie de 500.000 de semnături provenind din cel puțin jumătate din județe iar în aceste județe este nevoie de cel puțin 20.000 de semnături. Nu pot face obiectul inițiativelor cetățenești problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea.

Pașii inițiali sunt:

- Constituirea unui Comitet de Inițiativă format din cel puțin 10 cetățeni cu drept de vot.

- Înaintarea propunerii legislative înspre aprobare Consiliului Legislativ.

- Publicarea textului ințiativei în Monitorul Oficial după aprobarea Consiliului Legislativ.

- Promovarea propunerii legislative prin adeziunea cetățenilor exprimată prin semnături de susținere a proiectului de lege.

- Propunerea legislativă se înregistrează apoi la Camera competentă a Parlamentului iar de acolo aceasta intră sub incidența regulamentului de funcționare al Parlamentului.

Elementul de implicare civică începe fără îndoială cu obținerea de semnături dar trebuie să continue pe toată durata acțiunii civice. Este singura modalitate prin care cetățeanul simplu poate controla acest proces și de aceea campania de strângere de semnături trebuie organizată cu profesionalism.

 

Îată regulile de aur precum și tacticile care pot face din această etapă un succes, responsabilitatea aflându-se pe umerii Comitetului de Inițiativă:

A. Este de preferat atragerea oamenilor la un loc prin organizarea de evenimente comune în cadrul cărora se pot strânge semnături. Astfel randamentul de colectare este mult superior în comparație cu voluntarii individuali răspândiți în zona locală a fiecăruia. 

B. Voluntarii trebuie pregătiți în mod special și trebuie, pe cât posibil să poarte însemne reprezentative pentru proiectul pe care-l promovează.

C. Monitorizarea procesului de strângere de semnături trebuie să fie o preocupare zilnică a Comitetului de Inițiativă în care se urmărește numărul de semnături obținute, problemele apărute pe teren și comunicarea cu echipele de voluntari.

 

La nivel individual iată câteva din regulile ce trebuie să facă parte din pregătirea voluntarilor:

1. Lectura proiectului de lege pentru extragerea punctelor esențiale cu impact maxim la populație.

2.Cunoașterea identității și a trecutului politic al inițiatorilor proiectului de lege.

3. Cunoașterea procesului legislativ din Parlament după ce Consiliul Legislativ a aprobat proiectul de lege.

4. Pregătirea unei liste de răspunsuri la cele mai frecvente întrebări tehnice.

5. Explicația motivului pentru care fiecare dintre voi a decis sprijinirea inițiativei și strângerea de semnături.

6. Răspunsuri la întrebările celor care se îndoiesc de șansele de reușită a oricărei inițiative legislative cetățenești.

7. Metoda corectă de completare a formularului pentru strângere de semnături și unde trebuie acesta trimis după completare.

8. Adresa de email și/sau numărul de telefon unde puteți obține sprijin sau sfaturi în caz de incidente neprevăzute.

9. În ce fel să fiți îmbrăcați, cum și mai ales ce să vorbiți pentru a inspira încredere celor cărora le cereți semnături de sprijin.

10. Care sunt întrebările la care nu sunteți abilitați să răspundeți și unde să-i îndrumați pe cei care vă pun aceste întrebări.

Este foarte important de reținut că indiferent de numărul de susținători ai unei inițiative legislative aceasta rămâne doar o simplă propunere deci decizia rămâne în sfera puterii legislative. Șansele de reușită depind deci și de presiunile civice exercitate după depunerea proiectului legii la Parlament iar despre metodele ce pot fi folosite vorbim pe pagina Lupta Civică menționată mai sus.

 

PETIȚIILE TRIMISE DE CETĂȚENI

Conform Articolului 51 din Constituția României cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții. Aceste petiții pot lua forma unor cereri, reclamații, sesizări sau propuneri dar așa cum știți deja din materialele de pregătire civică de pe acest site dreptul de a face ceva nu echivalează cu rezolvarea problemei. Petiția oferă acces la autorități dar pentru a rezolva ceva este nevoie de organizare civică, sprijin popular și mediatizare.

 

Puteți trimite petiții prin poșta tradițională sau cea electronică și puteți folosi platforme online pentru promovarea acestora și strângerea de semnături.

Din punct de vedere practic petițiile trebuie să conțină datele voastre de identificare fără de care acestea nu vor fi luate în considerare.

Pregătiți petiția astfel:

- Menționați instituția căreia vă adresați.

- Adăugați persoanele, și funcțiile acestora, care sunt responsabile să rezolve petiția voastră.

- În primul paragraf menționați pe scurt cine sunteți și ce anume cereți.

- Cuprinsul petiției trebuie să explice problemele pentru care cereți sprijin.

- Încheiați prin reiterarea cererii din introducere și prin adăugarea datelor voastre de identificare.

Odată trimisă petiția este esențial să obțineți un număr de înregistrare din partea instituției contactate. Dacă aceasta refuză să facă acest lucru aveți la dispoziție următoarele alternative:

1. Trimiteți petiția prin poșta tradițională dar cu confirmare de primire cu nota de inventar și buletinul de expediție astfel încât factorul poștal să confirme conținutul trimiterii voastre.

2. Trimiteți petiția la numărul de fax al instituției și păstrați confirmarea de trimitere.

3. Trimiteți pe email dar păstrați fișierul de tip ”.eml” care conține detaliile trimiterii precum și adresa IP a server-ului instituției vizate.

Rețineți însă că tot acest efort este doar începutul luptei. Pentru a avea șanse de reușită trebuie să însoțiți petiția cu presiune civică pe autorități și implicarea susținătorilor și a presei nealiniate. Trimiterea unei petiții deranjează mulți oameni cărora le încurcați planurile deci trebuie să vă așteptați să fiți ignorați, mințiți și împiedicați să vă atingeți scopurile. Recitiți pagina intitulată Cunoașterea Adversarului pentru a vă aminti care sunt sursele de putere și pârghiile prin care aceasta este exercitată. Astfel veți fi mult mai bine pregătiți pentru a continua lupta începută odată cu trimiterea petiției. 

REFERENDUMUL LOCAL

Acest tip de referendum poate fi folosit foarte eficient în procesul democrației directe în care cetățenii decid în mod direct fără intervenția autorităților.

Referendumul local este reglementat prin Legea 3/2000 cunoscută ca Legea Referendumului. Conform articolului 14 problemele supuse referendumului local se stabilesc de către Consiliile locale sau județene la propunerea primarului respectiv al președintelui consiliului județean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali respectiv al consilierilor județeni. 

 

În acest fel cetățenii sunt chemați să se pronunțe cu ”DA” sau ”NU” asupra problemei supuse referendumului decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate.

 

Aceasta este una dintre cele mai eficiente metode de luptă civică însă presupune o organizare excelentă a grupului civic deoarece trebuie trezit interesul unei treimi dintre aleși, trebuie menținut cazul în atenția comunității până la referendum și apoi trebuie monitorizat votul în ziua referendumului pentru a preveni orice posibilitate de fraudare ulterioară. Discutăm în detaliu despre monitorizarea votului pe paginile dedicate acestui proiect care încep cu pagina Monitorizare Alegeri

 

După cum vedeți democrația constituțională oferă, cel puțin teoretic, posibilitatea cetățenilor de a influența direct viața cetății. Pentru ca teoria să fie reflectată și în practică este însă nevoie de organizare, mult efort individual, educație și dăruire. Discutăm despre toate în paginile dedicate activismului civic. Puteți începe această pregătire pe pagina Cunoașterea de Sine unde prin exerciții bine definite puteți afla cine sunteți cu adevărat și ce vreți să obțineți de la cei care vă conduc destinele.